Detectarea timpurie a demenței este esențială, indiferent de vârstă. Dacă observi lapsusuri de memorie frecvente, dificultăți în îndeplinirea rutinelor zilnice, probleme în găsirea cuvintelor sau schimbări inexplicabile de dispoziție, este important să consulți un specialist.

Recunoașterea semnelor timpurii ale demenței

Demența este o afecțiune progresivă care afectează memoria, gândirea și comportamentul. Deși este mai frecventă la vârstnici, poate apărea și la persoanele mai tinere. Recunoașterea semnelor timpurii este esențială pentru intervenții rapide și o mai bună calitate a vieții.

Simptomele inițiale pot varia, dar cele mai comune includ:

• Lapsusuri de memorie – uitarea frecventă a evenimentelor recente, pierderea obiectelor, dificultăți în recunoașterea fețelor familiare.

• Probleme cognitive – dificultăți în luarea deciziilor, pierderea capacității de organizare sau de a urma pașii unei activități obișnuite.

• Tulburări de limbaj – dificultate în găsirea cuvintelor potrivite sau în menținerea unui discurs coerent.

• Schimbări emoționale – iritabilitate, anxietate, depresie sau pierderea interesului pentru activitățile preferate.

• Dezorientare – confuzie legată de timp, loc sau persoane apropiate.

Demența pe grupe de vârstă

Adulți tineri (sub 50 de ani): Simptomele sunt adesea trecute cu vederea sau atribuite stresului, dar dacă persistă, este necesară o evaluare medicală.

Adulți de vârstă mijlocie (50-65 de ani): Modificările cognitive pot fi confundate cu epuizarea profesională, dar o monitorizare atentă poate ajuta la stabilirea unui diagnostic corect.

Vârstnici (peste 65 de ani): Diagnosticul precoce este esențial pentru accesarea tratamentelor care pot încetini progresia bolii.

Obținerea Certificatului de incadrare in grad de handicap

Un certificat de incadrare in grad de handicap poate facilita accesul la beneficii și îngrijire specializată. Iată pașii necesari:

1. Obținerea diagnosticului medical – de la un medic neurolog, psihiatru sau geriatru.

2. Evaluarea psihologică – un psiholog clinician efectuează teste cognitive pentru a evalua impactul bolii.

3. Completarea dosarului – documente medicale, rapoarte de evaluare și cererea oficială.

4. Depunerea dosarului la DGASPC – Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului din județul de domiciliu.

5. Participarea la evaluări suplimentare – uneori este necesară o reevaluare de către comisiile de specialitate.

Rolul psihologului clinician în acest proces

Psihologii clinicieni contribuie semnificativ la gestionarea demenței prin:

Evaluări psihologice – esențiale pentru dosarul medical și recunoașterea gradului de handicap.

Consiliere pentru pacient și familie – suport emoțional și strategii pentru gestionarea simptomelor.

Orientare în procesul birocratic – ajutând familia să completeze corect documentele necesare.

Concluzii

Demența poate afecta persoane de toate vârstele, iar recunoașterea timpurie a simptomelor permite o mai bună gestionare a afecțiunii. Pentru îngrijitori, obținerea certificatului de incadrare in grad de handicap poate asigura sprijinul necesar, iar implicarea unui psiholog clinician este un pas important în acest demers. Luați măsuri din timp pentru a îmbunătăți calitatea vieții persoanei afectate și a întregii familii!